Skip to main content
Internet Archive's 25th Anniversary Logo

Full text of "Dorin Streinu, Opere alese (vol. 3)"

See other formats


Dorin treinu 



Opere alese 



\)ol. 3 




Teologie entru azi 



Bucuresti 
2011 



Dimensiunea cuvdntului 
(vol. 2, poeme, 1997) 




Poema gdndurilor 



dedicata 

Marinelei Buturuga, 

pentru sinceritatea 

cu care m-a imbra^i§at. 



Stau la marginea lumii 
intr-un gol imens. 

Mana mea atinge acest 

gol enorm §i se intoarce 

la sine, pentru ca nu are 

unde sa cada. 



As. dori sa cada undeva 

§i mana 

§i piciorul 

§i gandul. 

Dar gandul nu le lasa 
sa cada. 



El le ajuta sa fie 
aproape de mine. 

Privesc §i nu vad nimic. 

Totul este intuneric. 

Totul este un gol 

de intuneric. 

Alerg din loc 
dar nici nu ma mi§c. 

Am impresia ca sunt 
dar nu sunt. 

Incerc sa ^ip 

crezand ca m« poate auzi 

cineva. 

Dar nu ma aude nimeni. 

Cred ca nici nu exista 
cineva care sa ma audd. 

Decat mana mea, 

ochiul meu plans, 

ritmul inimii mele 

ma pot auzi. 

Numai ele ma pot auzi 
§i ma pot face fericit. 

In^elegerea lor imi 
da incredere in in^elegerea mea. 

Visez un vis §i, cand ma trezesc, 

ele imi dau increderea ca /-am vwa/, 

ca 1-am putut visa. 

Mana mea se alunge§te 
prin gol §i ma prinde de suflet. 



Sufletul meu se alunge§te 

pe umarul meu §i ma face 

sa inieleg. 

Privesc golul din mine, 

din fa^a mea §i din spatele meu: 

un imens gol neutru. 

El nu face parte din nicio existen^a, 

cu toate ca eu il ating 

§i cu palma, 

§i cu piciorul 

§i cu ochiul. 

Daca l-am atins 

inseamna ca el exista 

§i nu ar putea sa nu existe, 

daca el este. 

Calc cu piciorul in gol, dar golul imi 
sprijina piciorul, chiar mi-1 apara. 

Ochiul meu se pierde 

in gol, dar pierzandu-se, 

el se regase§te pe sine. 

E ca o intoarcere acasa. 

Simfi ca vrei sa te intorci, 
insa e§ti deja. 

Sim^i ca vrei ceva, 
dar deja ai acel ceva. 

Nu te mai doare ca 

nu e§ti acasa, 

pentru ca tu e§ti acasa 

§i nu te mai supara 

ca nu ai ajuns, 

pentru ca tu ai ajuns deja. 



Gandul meu exploreaza 

golul §i il simte 

prezent. 

Nu e o inchipuire golul! 

E cat se poate de real, 
pentru ca il gandesc ca existdnd. 

Exista deja un gol 
iar eu il gandesc de doua ori. 

Exista deja un gol 
iar eu il gandesc 

doar odatd, 
pentru ca odata 
exista un gol §i 
nu de doua ori. 

Matematica, de exemplu, 
aici, se exclude. 

Nu este normal 
ca sa se masoare un gol, 
cand exista unitatea zero. 

Golul il contrazice pe zero 
aratandu-1 ca neexistdnd. 

Zero arata un plin, 

o linie care confine 

un con^inut, 

pe cand golul arata un inexistent 

cu o existen^a fara margini. 

Zero devine astfel 

ca ceva care create, 

pe cand golul 

este ceva static. 

Zero create la infinit 
in sine insu§i, 



pe cand golul 
este dintotdeauna acela§i. 

De exemplu, 
ce matematica m-ar ajuta acum? 

Matematica aerului 

n-ar putea face 

fafd imponderabilita^ii. 

Matematica marului 

ar fi prea compacta 

pentru o astfel de logic a. 

Matematica omului 

ar fi prea utilitard 

pentru o astfel de 

matematica. 

Dar nu te po^i gandi 
la matematica cand trdie§ti. 

Cand e§ti in mijlocul 

focului nu mai e timp 

sd te gdnde§ti 

la pasari, 

la insecte 

sau la cai albi. 

Cand e§ti in foe 

nu te mai gande§ti la nimic 

concret. 

Concretul focului exclude 
logica gandului. 

Gandul se mi§ca intre 
un posibil §i un probabil. 

El ia o forma de cifra 
sau o forma de litera 
sau o forma de §arpe. 



Pentru el e tot una sa existi 
sau sa nu existi. 

Gandul traie§te §ifara gdnd 
dar nu §ifara om. 

Omul naste gandul dar gandul 
face sa exist e omul. 

Gandul da curs vie^ii omului. 

Gandul §tie ca el este. 

Cateodata el §tie ca nu este. 

Probabil ca nu se §tie 
in intregime. 

Intregul are nevoie de parte 
ca sa-§i dea seama despre sine. 

Daca iau intregul §i il tai in par^i, 
inevitabil, partea poarta intregul. 

Intregul este un inteles plin. 
Partea este un infeles. 

Din aceasta cauza nicio parte 

nu este fara nicio 

parte. 

Precum un gand nu este 

fara niciun gdnd sau 

dupa cum sfar§itul unui cuvant nu este 

fara inceputul unui cuvant. 

Fiecare inceput 

isj are un sfdrsit 

dar fiecare sfar§it 

are mai multe inceputuri. 



7 



Daca inceputul golului 

a existat dintotdeauna 

atunci golul este dintotdeauna. 

Daca el a inceput sa existe, 
atunci el nupoate exista. 

Atunci el nu exista. 

Golul nu exista! 

Afirma^ia teoretica 

nu ma ajuta, atunci cand 

e vorba de practica. 

Cand, practic, fac un lucru, 

atunci nu mai exista, 

practic, nimic teoretic. 

Este ca §i cum ar fi un altul 
in locul meu, care sa umble prin gol. 

Ca §i cum un altul, care as. fi eu, 

mi-ar urma in gol 

§i ar vorbi cu mine din gol. 

Mana mea s-ar lini§ti langa mana lui. 

Sufletul meu s-ar impreuna 
cu sufletul lui. 

Din aceasta cauza 
pornesc cu mersul 

ca sa vad 
intinderea golului. 

Dar golul se face mai infinit 
cu cat eu incerc sa mi-l infeleg. 

Fac un pas sj nu ma mi§c de pe loc 
§i golul se amplifica cu inca un infinit. 



Daca fac alt pas 
se amplified cu inca un infinit. 

Infmitul golului se mare§te 
pana la infmitul infmitului. 

Este ca §i cum ai merge 
§tiind ca nu po^i sa stii 
niciodata unde mergi. 

Fac pa§i, 

care sa-mi demonstreze 

ca. pot sa inieleg. 

Nu ma mai gandesc, 
daca ma mai pot intoarce. 

Acest lucru este 
deja o fried prestabilitd. 

Este cert ca nu ma pot 

intoarce singur §i cu de la mine 

mers. 

Fac pa§i, ca sa inieleg §i 

nu dau de nicio certitudine 

a ra^iunii. 

De fapt nu §tiu, daca 

totul este atat de rational pe 

cat pare. 

Gandesc cateva zeci 

de ore §i apoi imi dau seama 

ca nu am 

gdndit deloc. 

§tiu foarte bine insa, ca 
in acest timp am gdndit. 

Imi revad insemnarile, 

paginile citite, 

randurile subliniate. 



Dar. . .nu mai §tiu, daca 
am gdndit sau nu. 

Stau §i ma gandesc 

despre ce am gandit 

§i nu pot sd certific acest lucru. 

Este ca §i cum «« asfi eu. 

Este ca §i cum altcineva 

venind ar fi citit, 

apoi ar fi plecat 

lasandu-mi mie 

greutatea de-a-mi 

aduce aminte. 

Am uitat de tot. 

Uneori uit §i 

de mine insumi 

crezand ca nu exist. 

Fac pa§i crezand ca 
nu-i fac. 

Miros flori de camp 

crezand ca nu sunt/Zon 

§i ca, de altfel, 

«« exw?« nimic. 

Vreau sa-mi dau seama, 

daca realitatea este re«/<5 

sau nu este reald, 

daca eu exist 

sau «m ejcwf. 

Cand md gandesc uit ca 

mai exista §i intrebarea 

§i gdndirea 

§i rdspunsul. 

Gandesc totul 
a§a cum ar fi 



10 



sa fii fost numai gdndire, 

precum timpul 

nu ar mai fi fost decdt timp. 

Din aceasta cauza 

simt eel mai acut golul 

ca existdnd. 

Alerg prin gol zile intregi. 

Uneori cred ca ma lovesc 

de sfdrsitul golului 

§i ca ma rdnesc 

incercand sa ies la lumina. 

§i atunci parca 

prind mai multa putere 

§i cred §i eu insumi 

ca existd lumina. 

Stau adesea §i ma intreb 

cum este lumina 
§i nu pot sd-mi explic. 

O aseman cu mine, 
cu o floare de mac ro§ie, 

cu un greiere 
mic care canta in iarba. 

Ba o aseman §i 

cu muza mea cea frumoasa, 

cu zambetul ei, 

cu glezna ei, 

cu mirosul sanului ei. 

Stau §i ma gandesc, daca 
nu este ca una dintre ele. 

Stau si ma gandesc, 
daca nu ar fi ca una din mine. 



11 



Dar nu am certitudinea 
ca are vreo forma 
sau vreo culoare. 

Imi inchipui sentimentul meu 

sub^iindu-se ca o coarda §i, 

deodata, vibrand a§a de puternic 

incat simt ca explodeazd. 

Imi inchipui sufletul meu 

atat de fin, ca poate trece printr-un ascu^is. 

de sabie, fara sa se poata 

tdia la mana. 

Imi inchipui gandul meu 

atat de temut, ca sperie un alt gand 

printr-o singura privire. 

Dar nu pot sa gandesc 

cum este o lumina, 

cum este lumina, 

lumina... 

De curand am sim^it lumina 

ca §i cum ar fi numai un fluid sau 

un cristal strdlucitor 

sau un efluviu 

de lava. 

Dar nu §tiu daca este a§a 
precum este. 

Nu § tiu daca este a§a 

precum vrea ochiul meu 

§i sufletul meu 

§i gandul meu... 

Golul poate fi luminal 

Lumina poate fi dincolo 

de intunericul cu care ma 

acopdrl 



12 



Exista intuneric! 
Exista luminal 

Ma intreb de unul singur 
§i tot singur nu-mi 
pot da raspunsuri. 

Nu am unde sa cer, 

la nimeni pe care sa-1 §tiu, 

sa-mi dea ceea ce nu pot sa inieleg. 

Din gol nu pot iesi ca din intuneric. 

§i cand intru in intuneric 
nici nu mai §tiu ca sunt. 

Mai am doar amintirea ca aveam un ochi, 
o mana, un sambure de piersica 
§i o lamaie pe masa unde scriu, 
o cea§ca de cafea din care beau 
§i o coala de hartie pe care scriu 
laintamplare 1 ... 



1 Poemul fluviu continua. ..Aici am redat doar 10 foi manuscriptice din cele 16 ale sale. 
In acest poem am vrut sa-mi imaginez cum gdndeste un om, in afara Revelajiei divine, 
existenfa ca totalitate §i existenfa de sine. Si mi-am dat seama ca poate spune numai 
lucruri banale despre sine sau ca nu prea are ce sa spuria despre sine. 



13 



Femeia in contur negru 



2 

dedicata lui Picasso 



Ea avea trupul in 
contur negru. 

Pe san avea o pata 
de deznadejde. 

Privirea ei 

plina de spaima 

ma incolfise. 

Inlemnisem traind 
langa umarul ei. 

Era rece ca un viscol. 

Langa cre§tetul ei, 
prin noi, trecea singuratatea. 

Nu ma puteam 

vorbi cu ea, 
nici ea cu mine. 

A§teptam o moarte 
ca sa ne scape. 

Ochiul ei era 
deznadajduit. 



Al meu nu mai spera, 
nu mai spera nimic 3 . 



A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Pablo_Picasso. 
Aici am 
tabloului. 



3 Aici am descris interiorul unui tablou picassonian. El reprezinta vernisajul poetic al 



14 



Preludiu clasic 



Este o zi de iulie 

cu Beethoven 4 

cantand la pian. 



Eu sunt pierdut 
in orbirea parului ei. 

Nu mai exista decat mainile 
noastre pe sunete. 

Se pierd 

toate rasucirile mele 

in lumina. 

. . . §i tu, atat de 
induratoarel 



4 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Ludwig_van_Beethoven. 



15 



Regretabil pentru noi 



Ne dam seama 

ca suntem efemeri 

pe masura ce ne dam 

seama. 

Ne dam seama ca stelele apun 

pe masura ce vedem 

stele apunand. 

Ne dam seama ca frunzele, 

oarecum frunzele au toamna lor, 

cand nu mai avem timp sa ne gandim 

la nimic, 

decat la lini§tea suprema. 

§i tot ce facem, 
facem prea tdrziu. 

Din regretele noastre 

mai raman doar oase stinghere 

§i vise neincepute. 

Acesta este pre^ul pe care 

ilpot da muritorii: 

sa viseze ca 

nu vafi astfel. 



16 



Indr ago stir e defiecare zi 



E§ti mai inalta ca 
privirea mea. 

De cand te vad 

pari mai subfire 

la trap. 

Motanul alb, 
de uimire, a tacut. 

Au scar^ait pietrele 

pu^in, 

la inceput. 

Apoi, ca un matisse 5 , 
cumplit m-a durut 
linia ta de pe trap. 



5 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Henri_Matisse. 



17 



Peregrinare 



Nu mi-am scris 
inca legenda. . . 

De aceea am 

nastere far a 

pre}. 

Sunetul cocorilor 

QSteflamdnd 

de dispre^. 

Dintr-o parte 

spre alta 
ma-ndrept. 

Am doar cuvinte 

prea pline 
in sufletul de dor 

ca s-astept. 

Am sabii, adanc infipte, 
in talpi §i in umeri. 

Am iubite de mult parasite 
§i mor^i inca nepldnsi. 

Un cantec pribeag 

imi este consoartd 

§i mama. 

De multe ori 

am vrut sa-mi schimb 

drumul precis . 

Am vrut sa-1 vand pentru 
o cina ca Esav. 

Mai aproape-mi 

se face eternitatea 

de trup. 



18 



Nu mi-am scris legenda: 
abia am inceput. . . 




19 



Poem optimist 



Se aprinde o lumina 
in ochii singurata^ii. 

Clopotele parca au 
incetat sa bata. 

Lafel §iploaia... 

Doar sufletul meu 

mai este inca bolnav 

de febra. 

El viseaza perfectiunea. 

Sufletul meu 

viseaza ce inseamna 

afi durere. 

Cu ochi de barbat, 

mai sunt inca tdnar 

ca sa pot privi. 

Trupul meu nu a 
imbdtrdnit de cuvinte. 

Simt ca sangele 
meu ma mai vrea. 

Visez cu mana mea 
o lini§te. 

Lini§tea insa se 
lasa a§teptata. 

Ochii intunericului 

imi §optesc cele trei cuvinte 

secrete ale vie^ii. 



20 



Pleddnd pentru ce mai existd 



Cand nu se mai stie 

ar fi trebuit 

spus. 

Jine minte!, 
ar fi trebuit spus. 

Cuvintele nu se 
vor termina. 

Infinite sunt 

cuvintele, ca §i cuvintele 

care nu sunt cuvinte. 

Intotdeauna mai ramane 
de spus despre 
cele din urmd. 

Poetul nu mai 

are timp sd 

le spund. 

Daca el nu le spune 
nespuse vor fi. 

Poetul e o pas are rard. 

El este eel care transcende 

timpul 

pentru a ramane. 

In urma lui se astern 
foi, versuri, 
puncte puse. 

Jine minte!, 
ar fi trebuit 
sa se spuna. 

Cuvintele abia 



21 



se nasc. 

Ele nu mor a§a de curdnd, 

ca timpul acordat 

unei vie^i. 

Ramane umbra 

viefii pe foile scrise, 

pe versuri, 

pe punctele puse. 

Ai putea sd-mi 

revezi chipul 

§i pofi sa faci acest lucru, 

daca-mi simfi cuvintele. 

Eu ma simt in 
fiecare cuvant. 

Nu mai pot fi 

despdrfit 

de cuvinte. 

Cuvintele, 

odata rostite, 

se rostesc apoi pe ele insele 

§ipe mine insumi. 

Precum aerul expirat ramane 

cu ceva din mine, 

a§a sunt §i cuvintele. 

Cuvintele imi sunt 
din mine. 

Ar trebui spus: 
Jine minte! 



22 



Povestea capacului dintr-un pare 



In parcul toamnei 
sta copacul cu o 

varsta bdtrdnd. 

A§teapta, desigur, 

a§teapta o noapte 

plina de stele. 

Ochiul lui a vdzut 
multe ce pot fi spuse. 

Mintea lui a gandit 
multe ce nu potfi spuse. 

Sta §i asteaptd copacul, 

semnul nu §tiu carui 

prieten vecin 

ca sa-1 salute. 

Dar salutul intdrzie, 

cum poate intarzia 

§i femeia pe care 

ai iubit-o. 

Salutul intdrzie, 

undeva, intre mine §i 

tine. 

Calatorii grabi^i, 

du§i de valul 

existen^ei, 

il ignora. 

Batranul copac i§i 
ridica,voios, palaria. 

Ii saluta pe to^i. 

Pe el...niciunul. 



23 



Nu conteaza! 

El a inva^at acest 
lucru de la paring lui. 

Ace§tia, la randul lor, 

de la parin^ii parin^ilor lui §i 

tot a§a, panacand... 

Era o zi frumoasa, 

potrivitd pentru 

o zi de ramas bun. 

I§i mai ridica odata palaria, 
cu aceea§i voio§ie. 

Ii saluta pe to^i incd odata. 

Mai privi, undeva, 

in galaxia beta, 

o stea care cadea 

§i pe care 
o privea mirat. 

-Steaua?!... 
-Da!... 

Steau cazuse 

in sufletul lui §i-i 

provocase inchiderea ochiului 

§i a buzei 

§i a principiilor lui pline 

de bun sim^. 

§i a§a, astfel, batranul copac, 
incepu ca sa ma priveasca, 

de aici incolo, 

cu ochii lui plini de pdmdnt, 

spre o stea, 

care de mult 

era apusd. 



24 



Gustul disperdrii de a spune 



scrisa pe vocea lui 

§i dedicatd maestrului 

Florin Piersic 6 



Oglinda! 

Rama rupta §i 

ochiul insingurat 

nu se mai pot 

cunoa§te. 

Ei nu se mai 
striga pe nume. 

Cine va spune 
adevarul nostrul 

Cine va spune adevarul meu 
§i al tau, oglinda? 

Nu crezi ca via^a noastra 
nu poate fi 

spusal 

Nu crezi, ca lumina noastra, 

despre lumina noastra, 

nu se poate 

spune nimicl 

Eu ma privesc in tine, 
tu te prive§ti prin mine. 

§i nimeni nu ne 
poate in^elege. 

Nimeni, absolut 
nimeni. 



1 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Florin_Piersic. 



25 



Nici tu, cerule, 
nu ne §tii cum ne cheama? 

Daca ai §tii 
ne-ai zambi... 

Nu este, nu, nu este fachirism 
§i nici magie, oglinda! 

Tu ascunzi ceva, 

care, in ochii mei, 

se poate citi. 

Sau...nu §tia^i ca 

adevarul, 

adevarul sufletului se spune. . . 

prin ochil 

Oglinda poate fi sparta 
dar ea ramdne. 

Imaginea ei ramane 

in mintea mea 

§i, prin ea, 

ma privesc. 

Cine poate spune 
contrariul? 

Disperarea din mine §i din tine, 

lipsa aceea de cuvdnt, 

infrigurarea aceea de viafd, 

noaptea a.CQ&a.prelungd, 

care seamana 

a intuneric . . . 

Cine va spune 

aceste cuvinte, 

cum le spunem noil 

Cuvinte simple 

dar disperate, 

cuvintele noastre. 



26 



Ele nu mai fac parte 
din vocabularul vreunei limbi. 

Ele fac parte 

din limbajul durerii, 

al mor^ii, 

al disperarii. 

Spune^i-mi cuvdntul, 

care sa ma faca 

fericitl 

Va dau iubirea mea. . . spune^i-mi-l ! 

Dar voi. . . 1-a^i gasit? 

V-a^i manjit 
de sangele lui? 

V-a^i spalat pe din^i 

cu balele lui ro§ii, 

de moarte vanata, 

prapadita? 

Atunci vre^i sa-mi vinde^i rufe 
murdarel 

Ce hofi 2l\\ devenit cu to^ii ! 

§ti^i sa va preface^ ca infelegefi, 

ca §tifi, 

ca simfifil . . . 

Dar nimeni nu §tie\ 

Nimeni nu §tie adevarul! 

Adevarul e privitul meu, 

al meu, in oglinda, 

pe care nu-l infelegefi. . . 

in^elegeti? 



27 



Este privitul care 

trece pe langa 

sufletul meu 

mort de a§teptare. 



28 



Cdntecul poetului 



Parafraza interioara 

dupa 

'noi nu suntem geniali. . ." 

n 

al lui Nichita , 

poem 

care e o ironie geniala. 



Nu sunt frumos, 
sunt sublim. 

Sub mana mea 

un vdnt se a§terne 

din plin. 

Am ochiul plin 

§i umplut 

cu prea plin. 

Astazi este un inger, 

maine este 

un chin. 

Nu sunt frumos, 
sunt sublim. 

In redingota, un soare, 

facut din cuvinte 

invie din serin. 

Iar noaptea, 

pasarile devin acvilini; 

nu sunt frumos, 

sunt sublim. 

Incerc sa provoc 

via^alajoc, 

sa rup necunoscutului 



7 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nichita_St%C4%83nescu. 



29 



o via^a, 
un loc. 

Ma distrez de moarte 

cand privesc, 

acea infundatura 

ce nu are pre{. 

Nu sunt frumos, 
sunt sublim. 

Pamantul i§i a§teapta 

mdncarea, 

i§i a§teapta ospdiul 

iar eu intorc 

brazda cu aripi 

spre luna. 

Cant ca im trubadur 

§i am vis de nesuportat, 

tocmai de aceea sunt 

neimpdcat. 

Vreau sa dau inapoi 
demnitate la timp. 

O ordine din praf 

sa smulg 

§i perfeciiune sa fac. 

De mijloc, 

incet, 

ma ridic, 

cand lovindu-ma de stea, 

cad spre na§terea mea. 

Ma ridic §i pun mana 
pe cuvant. 

Nu sunt/r^mcs, 
sunt sublim. 



30 



In culori de alb 
§i de negru ma imbrac. 

Sunt jumatate vant cules 
din arbori. 

Nu sunt frumos, 
sunt sublim. 

Am pe inima 
ropot de cai, 

ropot 
venit din Rai, 
chiar din Rai. 

Nu sunt frumos, 

sunt sublim, 

chiar §i atunci 

cand apuc 

disperarea de maini; 

chiar §i atunci cand ma cert, 

prin stihii, 

cand imi uit nemurirea, 

cand geniul meu 

este ars de magii. 

Cand filosoful ma cearta 
§i estetul ma-nfrunta 
§i atunci sunt sublim. 

Port in mine 

camasa rupta 

§i aripile zdrenfuite. 

O disperare, 

o inserare o due 

peste paduri de inserari. 

Nu sunt frumos, 
sunt sublim. 



31 



Nu ma ascund 

de gheara panterei 

§i nici de §acal. 

Pe linialui afi 

eu nu sunt frumos, 

sunt sublim, 

port in mine un 

dans beduin. 

Eu nu sunt frumos, 
nici nu vreau. 

Sunt sublim. 




32 



Orafie de nuntd 



Am doi ochi de iarba 
ca o mana-n crestet, 
sufletu-mi pe arbori, 
sta ca un descantec, 

Tavalugi de vise 

peste fruntea-mi aspra, 

tree incet, ca norul, 

de pe-ntinsul prund. 

Ma-ntalnesc cu fml 

celui ce murise, 

ma-ntalnesc cu lacrima 

din foi, 

Langa inserarea, 

cu acorduri triste, 

pldng langa descantec 

pentru amandoi. 

Fiul trist sepldnge 
de murirea noud. 

Eu ma plang de steaua 
care mi-a rdpit, 

Lacrima din foi, 
via^a mea de-o via^a 

§i refrenul trist: 
poetul sta pldngdnd. 



33 



Oprire a unei sacrificdri 



Nu sacrifwaii pasarea! 

Zborul ei trebuie lasat 
inpacel 

Nu va cumparati sangele 
cu sangele victimei! 



Pe maini va va ramane 
semnele visului ei, 

va va ramane 

ghearele na§terii ei, 

ciocul ei disperat 

de a nu muri. 

Nu sacrifica^i pasarea 
pentru o idee ! 

Via^a nu are pref 
§i nu are nici sdnge. 

Opri^i acest atentat 
asuprapasarii! 

Omora^i-va lucrurile 
care nu va apartin ! 

Omora^i-va dublura 
de cuvinte! 

Pasarea e facuta spre afi. 

Nu sacrifica^i pasarea ! 

Fie-va mila de 
aripa ei\ 



34 



Prietenii poetului 
frunzele iubirii 
din sange. 



Romanul - 

pasdrea poeziei traversand 

infinitul. 



Cartea - seminfe 

de inserare cu 

clar de lima 

patern. 



35 



Vorbirea lemnului 

cu sufletul ierbii - 

clipa sculptata. 



Pasarea cu aripi 
de lacrimi albe - 
mama poetului. 



Singurul dor 
al poeziei romane 
poetul insu§i. 



36 



Ragetul cerbului in 

inserarea toamnei - 

bunicul meu. 



Mugetul caprioarei in 

amurgul stelei - 

bunica mea. 



Copacul cu frunze 

de pasari ro§ii - 

fatal poetului. 



37 



Alunecarea clipei pe 

coada calului verde - 

versul. 



Crucificare pe 
sangele melcului alb 
verigheta mea. 



Cel care §tie unde 

duce insingurarea - 

strainul. 



38 



Sanul tau - inserarea 

cazdnd in inima 

mea bolnava. 



39 



Ciclul germindrii 



Intre seminfe numai noi 
doi eram de iarbd. 

Ne nascuse o diminea^a 
cu trap de femeie. 

Sufletele ni se imperecheasera 
in apele inserarii. 

A§a ca ne nascuseram 
jumatate iarbd, 
jumatate uitare. 



40 



Conturul cu umbre 



Cuvantul cu masca 
§i cuvantul/#r# masca au adormit. 

Iubirea ta min^indu-ma 
langa diminea^a... 

Amandoi tristi, 

intre doua vie^i 

ale §oparlei. 

Singur, citindu-mi 

cuvintele 

pe lacrimi; 

tu - singura, 

femeie in noaptea 

vie^ii. 



41 



Cutia Pandorei 



Cercelul frimzei 
viseaza sub copita 
calului de amiaza. 

Tresare copacul 

de lacrimi 

prin trupul femeii. 

Gandul inserarii 

cade in umarul ei 

Strang ca o toamna. 

Cuvintele se indragostesc 

§i incep sd-§i sarute 

palmele. 

Talpa ei calca 
pe inima 
mirelui. 



42 



Memoria - 

cerul 

presarat cu pasari 

de umbre negre. 



Invierea - muzica 

cu dimensiunile 

aripilor 

de Ingeri. 



Ochiul foamei - stomacul 

muzicii din intristarea 

pietrei. 



43 



Timpul ars - secundele 

clopotului 

din sangele iepei. 



Timpul mor^ii - mdinile 
intunericului din innoptare. 



Disperarea - femeia 

blestemdnd invierea 

mor^ilor. 



44 



Cdntec rimat 



Piatra cu coama felina 

are surasul lung, 

ca un timp. 

Te iubesc anotimp, 
te iubesc. 

San de placere, 
san de timp. 



45 



Intdlnire la cumpana nopfii 



Tamplele \\\ erau 
reci de asteptarea din ceasornic. 

Vantul inro§ise sangele meu 
pe degetul mic de la mana. 

Ninsoarea cu cerbi 
cadea logodind secunda tacerii. 

Trecatorii intindeau 
zapada pe coama stelelor. 

Cand te-am vazut... 

cuvintele au inceput 

sd ardd. 

Au inceput sd tremure 
ca lacrima. 



46 



Diminea^a despletita 

de ierburi amare - 

inima. 



47 



Unicul amor , 

pietrele lumindnd apa 

§i cerul deasupra 

mea. 



Floare de cire§, 

vantul trecdnd prin salcii 

§i fluturii dansdnd. 



8 In aceasta pagina avem de-a face cu doua poeme scrise in specia literara 

japoneza... katauta. 

A se vedea: http://www.britannica.com/EBchecked/topic/313166/katauta. 

Micile poeme anterioare, care nu au titlu, fac parte dintr-o alta specie literara japoneza 

numita... haiku. A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Haiku. 

Ambele specii poetice sunt mostre de concizie si de acuratete vizuala si sentimentala. In 

ele concentrezi trairi mature, sentimente si imagini bine definite, interiorizate. 



48 



Lied 



Lacrima pietrelor 
se aude din noapte. 

Rar se aude cdderea ei 
pe metalul incins. 

Tresar... 

Nu pot sa adorm 
cand cineva pldnge. 

In noapte, sufletul meu 
pldnge cu lacrima pietrelor. 



49 



Sunetul spiritului in ochii 
cuvantului -poemul. 



Apele vederii cu pe§ti - 
cerul fara ploi promise. 



Insingurare peste 

vederea umarului - 

amoral. 



50 



Abreviar 



Firele de iarba 

se impleteau cu 

mana mea. 

Citeai timpul 
in palma. 

Ma uitam in 
ochii tai indragostindu-ma. 

Iarba era 
o logodna tanda. 

Speram in vise. 



51 



Caii amurgului - ochii tai 

intristdndu-mi 

cerurile. 



Frunza copacului - simetria 
perfectd a Zeului. 



52 



Pasari zburdnde - sufletul 
fraged al apelor de iarna. 



Cochilii de melc in cuvinte 
lacrimile gandurilor. 



53 



Covorul ro§u 



Covorul inro§it de umbre 
pe palma pietrei se preface, 

in armonie §i culoare 
§i, din reci linii, in opace. 

Sedimentat intre elize 
se scrie litera pe glezna, 
ca o plecare intre spa^ii 

delimitate de o bezna. 

In firul camuflat de berze, 
cu unghia cojesc in templu, 

regescul obelise de piatra, 
nascut din sange in antentu. 

Ninsorile de miros verde 

cu valul timpul il preface 

§i ochiul vede printre randuri 

cum sufletul reintra-n pace. 



54 



Carnaval de intenfii 



Cubul pietrelor de car 
ramane perimat de vis. 

Psihanalitic se na§te 
simbolul curselor de cai. 

Liniile sunt reflexe 
ale umbrelor din cercuri. 

Culoarea, dusa pana 
in noapte, devine 

trans lucida. 

Litografia unui zbor 

se deschide 

zborului. 



55 



Agenda iernii 



Complexul lui Icar 9 
se contempla prin 
fiii lui Laocoon 10 . 



Menada 11 exprima 

instinctul rascolit 

de Dionisos 12 . 



1 "3 

Gioconda centreaza 

aterrfia privitorului asupra 

atitudinii §i a expresiei fe^ei. 

Calul copilariei 

este 

un studiu pentru Mozart 14 . 



A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Icar. 

10 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Laoco%C3%B6n_and_His_Sons. 

11 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Menade. 

12 Idem: http://es.wikipedia.org/wiki/Dioniso. 

13 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Gioconda. 

14 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Wolfgang_Amadeus_Mozart. 



56 



A ten tat la gloss a 



Prin vitraliu intra 
transcendentul in clipa. 

Lumina difuza 
se dizolva 
in obelise. 

Caroul cu forma 

caselor lui se face 

veridic. 

Peisajul se anima 
prin axul central 
iar nudul coboara 
scaraDuchamp 15 . 



15 Aluzie la celebra pictura a lui Marcel Duchamp: 



http://en.wikipedia.org/wiki/Nude_Descending_a_Staircase,_No._2. Date despre autor: 
http://en.wikipedia.org/wiki/Marcel_Duchamp. 



57 



Incizie cu prezumfii 



Simetria angajeaza 
scurgerea timpului. 

Mon§trii se nasc din 
clarobscurul luminii. 

Aripile frante se dizolva 
pe cerul de fier. 

Ciocul cladirii te 
infward prin viziune. 

Copacul se transformd 
in diavol verde. 

§i nervii se aprind 
de nudul nop^ii. 



58 



Poem dintr-un poem 

Am inchis ochii. 

§tiam cum arafi §i in acel 
intuneric. 

Deodata ai aparut invaluita 

in albul oceanului, 
in albul oceanului de aer. 

Mi-am adus aminte. . . 

Poemul nu §i-a adus 
aminte de tine. 

Eu mi-am adus . . . 

Ce puteam sa fac, 
fara ca tu sa-mi 
iube§ti sufletul? 

Ie§isei din apa 

nuda §i plina de dragoste. 

Ie§isei dintr-un tablou 
de cuvinte. 

Mi-am plecat umarul ca sa treci 

peste el, 

ca pe un pod 

cu ace de iarba. 

Mi-am plecat umarul 
casa treci... 

Am de tine nevoie. 

Te mai iubesc §i 

tu o §tii 

dintotdeauna. 



59 



Ma ui^i adesea langa lampa 
aprinsa a luminii. 

§i eu nu fac nimic 

ca sa salvez apele, 

care ma acopera; 

sa salvez murrfii, 

care ma golesc de semin^e. 

Peticele sufletului meu 
sunt pentru tine. 

Toate urmele mele 
de zimbru 

sunt 
pentru tine. 

Intoarce-te inapoi! 

Te rog ! 

Intoarce-te §i anuleaza 
vederea! 



60 



Drum far a infinit 



Nu plec niciunde. 

Inapoi sunt oase de 

metal §i pietre despletite 

§i goale de sange. 

Eu merg inainte, prin ploaie 

§i prin sarma 

de zgura §i lapte. 

Eu merg pe inima 

pietrelor, 

merg inainte. 

Picioarele noastre 

tocite intra 
in pamantul lipicios 
ca o miere de sange. 



Nu abdic langa zidurile Troiei 16 , 
nici langa Esculap 17 . 



Merg pana in 
marile rasaritului. 



1 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wikiATroia. 
17 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Asclepios. 



61 



In secolul vitezei 

S-a auzit un scdrfdit 
de pdrguire a §oselelor. 

Blocurile cubice, cu marimea 

lor de colos 

§i-au amintit pana cand 

erau inainte. 

Un accident de iubire 
se provocase. 

Fusese lumina stinsa 

§i ei nu erau cei care 

trebuie. 

§i-a cerut scuze scanteia 
de aluminiu. 

Era chiar nevoie de balast §i cioburi. 

Un moment. . .a fost lini§te. 

Apoi mx . . .lini§te . . . 

Scar^aitul meu de nuanfe 

se auzise 

din zerouri. 



62 



In oceanul de ape sta visul 



Masinile de creat vise 
sunt in apele oceanului. 

Peste ele au trecut flori 
de lotus, cu bra^e si ramuri electrice. 

Nu in^eleg de ce ele 
nu mai au ro^i. 

Insa mersul se poate face si fara picioare, 

doar pe soselele sangelui, 

doar pe firul magnetic al creierului. 

E timpul sau era timpul 
sa le salvam din ape. 

Mai am numai o cheie. 

Cu ea se destupa 
sticlele de aburi. 



63 



Profeiie pentru ferestre 



Vom avea cuvinte 

pentru petele negre 

ale melcului. 

Nici sunetul §i 

nici gandacii de paie 

nu vor mai strecura, 

in urechi, 

ploi de oua. 

Vor curge chiar din noi 
poemefara lumini §i stele. 

Imaginile berzei 

vor curge prin noroaie 

§i prin cenu§a. 

Vom aduna toate penele 

aruncate ale pasarii numite 

suflet. 

Viitorul va fi inselat 
cu o usa in perete. 

Ne vom lupta cu timpul. 

Va ramane doar 
poezia sa decida. 



64 



Dinainte de visul dragostei 



Freamatul frunzelor imi aducea 
presentimente de indragostire. 

Se facea noapte. . .§i nu 

indraznisem sa adorm 

langa genele pernei. 

Mi-am intors piciorul 
spre gandul tau. 

Te-am intalnit, 

paradoxal, 

mergand spre noapte. 

Nu ti-am dat nicio pasare alba, 
niciun cuvdnt. 

p-am dat un zambet confuz 
langa apa cristalina a fe^ei. 

Am adormit fericit langa vis. 

Tu erai mai frumosd 
ca noaptea visului meu 18 . 



18 



Finalul celui de al doilea volum de poeme. Am redat aici circa jumatate din 



conjinutul sau. 



65 



File de jurnal. Inainte de a implini 19 
ani...siputin dupd aceea 




13 martie 1996 



Cred ca unul dintre motivele scrierilor mele este acela at 
inceputului. Imi place inceputul. Imi place sd incep. Dupa ce 
incep sunt sigur ca voi spune ceva din ceea ce cred, din ceea ce 
am in mine. 

Pe parcursul scrierii imi vin ideile care imi trebuie, chiar 
daca, uneori, mai sunt §i excepfii. 

Oboseala §i stresul intelectual imi provoaca multiple 
carenfe in scrisul meu §i in domeniul interpretarii. 

Pentru ca incep sa scriu oricum m-a§ simfi §i in orice 
stare as fi. Si am observat ca acest lucru a inceput sd-mi 
dduneze. 

Nu stau prea mult ca sd ma gdndesc la subiectul pe care 
il tratez §i nici nu reflectez prea mult la ceea ce am sdfac. 

In felul meu sunt un luptdtor cu timpul, care cauta sd-l 
invingd tot timpul. 



66 



Ma indispun, din ce in ce mai mult, conversable prea 
facile. Savurez insa discmiile despre problemele eseniiale ale 
omenirii. Imi plac oamenii care §tiu sa puna intrebari §i, mai 
ales, cei care §tiu sa se intrebe dureros. 



Momentele de descrefire ale frun^ii sunt relaxante §i 
intdritoare pentru mintea mea. Ma simt bine intre oamenii care 
§ tiu sd-si foloseascd aptitudinile lor spre a se amuza frumos, 
vivace. 

Voia buna este un tonifiant in orice moment greu al 
vie^ii, insa, pentru ganditori, lucru acesta este pentru pufin 
timp. 

Ganditorul nu poate fi niciodata (aproape niciodatd) 
liber. El reflectd fiecare secunda prin filtrul con§tiin^ei sale 
spre binele operei pe care o infaptuie§te. 

Ma simt consacrat spre gdndire §i meditate, spre 
create, spre aprofundarea continud a problemelor „curente" 
ale spiritului uman. Acestea sunt problemele din tot timpul, 
de§i unele sunt ale momentului. 

Ma simt chemat sau, dupa cum spunea Eliade 19 , „simt 
chemari" pentru a fi in mijlocul evenimentului, al 
fenomenului, al tainei. 

Imi place sa vorbesc numai in momentul in care simt ca 
trebuie sa „/?m/ez" - dupa cum spunea Noica 20 - o idee. 

Ideea, pentru mine, inseamna totul sau aproape totul. O 
idee este de our cand este pe gratis §i este de sdnge sau din 
tine cand te canonesti sa o smulgi, zile in §ir, din fiin^a ta. 

Ideile mele sunt crdmpeie din mine, sunt pdrfi din mine 
aruncate in lume, cum spunea Heidegger 21 . 

Eu le arunc §i le las sa rodeascd. Nu §tiu cate semin^e 
vor face radacina, insa ma consolez cu faptul, ca macar una sa 
prinda. 



19 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Eliade. 

20 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Noica. 

21 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Martin_Heidegger. 



67 



Am citit, intr-o dupa amiaza, pe peretele unei §coli, un 

99 

fragment din D. D. Ro§ca despre sistemul filosofic, care m-a 
influeniat mult. De atunci am ramas in mine cu un fior at 
rdzboiului fa^a de sistem, fa^a de ceva ermetic. 

„Cine se infrdnge se are pe sine", spunea dictonul. 

Insa „nu vreau sd ma rdscol impotriva lui Dumnezeu", 
cum spunea Noica despre Blaga 23 , pentru ca nu trebuie sd md 
opresc la ceva, care nu mai are devenire... iar sistemul filosofic 
inseamna ceva desdvdrsit. 

Nu am incercat sd teoretizez un sistem. In situa^ia de 
fa^a nici nu cred ca as fi in stare. In fa^a unei asemenea munci 
titanice mi se pun multe obstacole, pe care nu le pot solufiona. 

Una dintre problemele esen^iale ar fi cosmologia, pe 
care nu §tiu sa o prezint „filosofice§te", cum spunea nu §tiu 
care filosof. 



La baza tuturor scrierilor valoroase cred ca trebuie sa 
stea, in primul rand, revelafia, inspirafia sau genialitatea. Fara 
aceste „motive" majore nu pot sa vad cu ochi buni o scriere 
anume. 

Imi place foarte mult sd simt ceea ce a sim^it scriitorul §i 
pentru aceasta simiire ma pregatesc anume, din timp, pentru ca 
sa fm la indliimea mea, a cat pot eu, pentru ca atunci cand 
citesc sa pot oglindi, in fiin^a mea, starea lui de spirit. 

Cred ca acesta este rolul pe care trebuie sa il joace un 
bun cititor. sa se pregateasca spre inielegere §i nu cu 
inielegere, nu cu idei preconcepute. El trebuie sd se deschidd 
textului pe care il va parcurge. 

Cititorul trebuie sd se transpund in nara^iune sau sd se 
puna in locul scriitorului, pentru ca sd simtd cum este scriitura 
§i care e starea, starea profunda a scriitorului. Adica ce ifi 
spune cartea §i cum vrea sd se transmitd, in fiin^a ta, autorul? 



Cu cat §tii sd te inielegi, cu atat po^i sd citesti §i, mai 
ales, pofi sd scrii. 



22 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_Ro%C8%99ca. 

23 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Lucian_Blaga. 



68 



E foarte interesant sa infelegi din comportamentul 
femeilor ceea ce cred despre ele insele. Important pe care si-o 
arogd fiecare demonstreaza simpatia pe care au primit-o sau o 
primesc din partea numitor persoane. 

Le place sa fie interesante atunci cand §tiu ca produc 
fascinate. Singurul lor mare defect insa este marea 
superficialitate in gandire, de care, foarte multe, sufera 
amarnic. Ar merita, sincer spun, fiecare dintre ele ceva mai 
bun. 



Cum simte un ateu? Singurdtatea profunda este primul 
reflex al lui de a fi. Insa se complace in aceasta stare tocmai 
pentru ca vrea safie as a. 

Simte in el intuneric: unul imens §i nedefinit. Insa, la o 
extremitate a intunericului vede o lumina difuza, dar de care se 
teme. 

Exista Dumnezeu? Exista altceva ve§nic? 

De aceea nu po^i fi ateu din tot sufletul. Te intorci 
inapoi, la ceva din insasi fiin^a ta. 



14 martie 1996 



Portret moral. Bogdan I. lupta pentru a cdstiga dreptul 
care i se cuvine, pentru faptul de a fi socotit bun. In aceasta 
lupta intampina greuta^i familiale §i morale. 

Fratele lui pleaca la manastire pentru un anumit timp. Se 
intoarce de acolo cu dorin^a de a se realiza ca pictor 
bisericesc. 

Greuta^ile sale, plus alte caren^e ale lui (de care §i-a dat 
seama in ultimul timp), il iritd enorm. Psihicul incepe sd-i 
cedeze. Da semne de nervozitate . . . 

I§i fixeaza privirea undeva §i nu mai aude nimic in jurul 
sau. Vorbe§te, de multe ori, pentru sine sau, atunci cand stai 
langa el. . .il vezi ca vorbe§te de unul singur. . . 



69 



Ceea ce am observat in ultimul timp e ca imi uit 
„prietenii" imediat. Cand aflu ca ei au fost ni§te miei cu bland 
de vw//?e...amintirea lor mi se suspendd. Devin pentru mine 
ni§te straini mai strdini decdt strdinii. 



Tipul avarului. El §tie intotdeauna cum §i cdnd sd 
profile de ocazie, adica de oameni. §tie sd linguseascd. §tie sa 
ca§tige din orice fleac, din orice lucru fara o prea mare 
important. 

Cunosc avarii dupd ochi, dupa ochii extremi de mobili, 
de rdi §i de rdzbundtori. 

Sunt slabi §i posaci cand sunt singuri §i ni§te hiene cand 
sunt cu al^ii. 

§tiu sd vorbeascd mult, unii, dar cu abilitatea extrema de 
a nu spune nimic despre ei in§i§i. Mai ales §tiu sa se 
dezvinovdteascd cu „ingaduin^a", cu o maliiiozitate drdceascd. 



Observ in fiin^a mea o placere sporita spre a citi jurnale 
personate. Nu imi plac intimitdfile pentru ele insele ci 
transmiterea de inielepciune, de experien^a, din cele mai 
viguroase saufirave exprimari. 

Imi place sa in^eleg „altfelul" oamenilor, cum au trait §i 
au exprimat ei ceea ce au trait. Nu imi place ca sd md regdsesc 
pe mine in al^ii ci sd li regdsesc pe alfii in mine. 

Imi place sa vad cum se formeazd ideile lor §i cum le 
addncesc la modul personal. 

Din acest motiv, ma sperie doar timpul cand nu o sa mai 
gasesc lucruri noi, foarte noi sau cand n-o sa mai am la ce sa 
ma gandesc . . . Oare? ! 



70 



Nu pot sa in^eleg cumin^enia docta (a se citi: parsiva) in 
ruptul capului. Imi este greu sa in^eleg cum gdndesc ace§tia tot 
ce e in jurul lor. Ei par intotdeauna „nevinova^i" §i „simpli". 

Aceste lucruri, aceste mdsti nenorocite, pe care §i le trag 
oamenii pana in sdnge, mi-i fac grefosi. Insa ei cred ca 
sunt...„incognoscibili". 



Incep sa ma apropii - o simt - spre o altd cotiturd din 
via^a mea. Simt ca trebuie sa fac o traversare peste un pod 
esenfial. La capatul podului se intrevede un nou drum. 



15 martie 1996 



Astazi am primit ideea: inspiratia caut-o in insemndrile 
tale pentru poezii. Cand am sa reincep sa scriu, am de gand sa 
locuiesc intr-un mediu mai calm §i, neaparat, singuratic. 

Idealul meu de acum: muntele, lacul, lini§tirea. Insa de 
unde toate acestea? ! 

Ma tenteaza ideea pdrdsirii . . .Ma atrag noi lucruri, 
lucruri tari... 

In visele mele ma vad plecat in „strainatate". Asta 
inseamna. . .,,dor strain"?! 



Apropierea de oamenii pe care ii iubesc, ii admir §i ma 
iubesc §i ma admird, ma opre§te, de fapt, ca sa imi indeplinesc 
„geniul" meu, vorba lui Eliade 24 . 

Atmosfera aceasta „plina de afectiune" ma moleseste 
mental cat §i fizic. A inceput sa imifaca rdu dragostea. 



24 Mircea Eliade. 



71 



Elogiile pe care le primesc §i entuziasmul unora pentru 
mine ma cople§esc §i ma sustrag de la lucru. 

Aceste manifestari, foarte placute, ale iubirii lor, ma 
imbata...§i apoi imipare rau pentru ele. 

Solu^ia: fugi de oameni, daca vrei sa creezi mult §i bine ! 



Starea spiritului meu se addnceste in rau. Dupa masa de 
seara mi-am reamintit ca am mai trecut de trei ori prin astfel de 
stdri spirituale. Insa nu ma tern, pentru ca §tiu ca dupa aceste 
turbulence apare soarele, ca dupa ploaie. 

„Cu noi este Dumnezeu, nn;elegeti neamuri §i va 
plecati". . . E timp §i pentru mai bine.. . 



Ma simt sdrac in idei. Trebuie sa joe insa pdnd la ultima 
carte. 



Cum ajung sa extrag abstractul din concref! Am vazut 
a. Nichita 25 . Nichita e eel mai 
realului. Insa eu nu in^eleg cum seface. 



asta la Nichita . Nichita e eel mai bun la abstractizarea 



Nu in^eleg: exista oameni care nu vor sa fie bagafi in 
seamd dar nici nu le place insa sa tacd din gurd. Te mai 
in^eapa, a§a, din instinct. . . 

§i asta, observ adesea, ca nu face eel care ifi e inferior, 
in mod net... 



25 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Nichita_St%C4%83nescu. 



72 



Am inceput sa intrevad existen^a de „sub cuvinte". Se 
dezgroapa din mine par^i in care nu am cdlcat niciodata. 

In aceste spa^ii nu a intrat nimeni, nu m-a vazut nimeni, 
nici macar eu. Ma simt ca un desert, in care vad cum intra 
primul vant, prima adiere care stdrneste pustia. 



Vad in mine muntele. A aparut muntele, incomparabilul, 
sublimul. Iar eu sui §i cobor, sui §i cobor. . .Liftul lui Eliade se 
dovede§te adevdrat. Adica sus sau jos e totuna daca mergi, 
daca nu te opre§ti. 



Exista un „neant al existen^ei" care creeazd in fiecare 
din noi. Momentele de vedere ale acestui neant sunt...o pace 
addncd. Din acest neant ies marile opere ale lumii. Sa ne 
aducem aminte ca Dumnezeu a creat din nimic. 



Rasul scoate in evidenfd - in excesul sau, la cote 
maxime - cea mai veridicd fa^a a oamenilor. Atunci vedem 
dedesubtul omului }d§nind la vedere. 



Cred ca al treilea volum de poezie o sa se cheme: 



27 



Metafizica sensului . 



16 martie 1996 



26 Mircea Eliade. ..care vorbea despre o experienta interioara pe care am trctit-o si eu...si 
la care m-am referit aici. 

27 In cele din urma s-a numit: Rosu transcendental. 



73 



Ira^ionalul nu se poate intelegel Ce e creapa artisticdl 
Drarea in Infern" impreuna cu Marin 
atdta ural". Pedagog...Cine este pedagogl 



— OR 

„Coborarea in Infern" impreuna cu Marin Preda . „De unde 



Sa conduci ac^iunea spre demonstrarea unor lucruri. 

Durerea spirituals doare mult de tot. 

Drama intelectualului care nu se poate complace in 
mediocritate. 

Entuziasmul de inceput. 

Prea multa speranfd, care va fi gdtuitd cu admirabild 
indiferenid. 



17 martie 1996 



Pot sa scriu despre... anti-creafiel Adica despre inhibifia 
mea. Ea ma dezoleaza, ma ingroze§te §i ma insingureaza. Intru 
in aceasta stare inconfortantd, mai ales dupa citirea unor 
anume poeme, care au la baza sentimente dramatice. 

Insa nu imi pot exprima ce simt. . .de§i m-am exprimat in 
chip §i fel. 

Morala: in actul crea^iei sa fii tu insufi, cand sim^i ca 
vrei sa fii. Daca te iei dupa critici...se alege praful de toate 
sentimentele tale pline. 

Drama scriitorilor mici e aceea ca cred mai mult in 
altii. . .decat in viafa care izbucneste in ei. 



Am momente cand inventez probleme interesante. Poate 
ca asta imi e §i rostul: eel care intreabd. 



28 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Marin_Preda. 



74 



Adevarul se gase§te de la sine, fara prea mult efort. 
Trebuie numai sa astepti momentul potrivit. Cred ca am 
nevoie de multa destindere. Am sa incerc sa distrug cochilia 
mea de fier, in care timpul ma inchide. Trebuie sa fm puternic. 



Una dintre bolile mele incurabile: a aprofunda continuu 
problemele care ma dor. Vad cum in mine mai multe tendinfe, 
parut antagonice, se armonizeazd. 



Nu §tiu cand am sa gdsesc ideea, care sa-mi serveasca, 
pe tava, sensul. 



Ceea ce am scris pana acum simt ca ma reprezinta prea 
pufin. Poate, pe viitor. . . 



Ma simt legat, ca printr-o vraja, de o domni§oara 
(prietenii mei spun ca e figanca). O vad venind la Biserica. 

Fata asta are ceva irezistibil, pe care nu-1 gasesc la alte 
fete. Ma leaga de ea o fascinafie aparte. Ochii, gesturile, 
zambetul ei ma cheamd, parca, tot timpul. 

Simt ca ma cheama lumina ochilor ei, liniile fe^ei, 
mi§carile trupului ei, insa nu pentru erotismul trupului, ci 
pentru obscurul sufletului ei. 

Simt ca nu o infeleg: asta ma intrigd §i ma fascineazd in 
acela§i timp. 

Nu am o pasiune pentru ea, dar ma obsedeazd. O 
cheama Adina, a§a mi s-a spus. Nu am vorbit niciodata cu ea. 



75 



Prin ea incep sa o in^eleg, atat de bine, pe Maitreyi 29 a 
lui Eliade. 

Partea din mine, care iube§te exoticul, se pare ca iese la 
suprafa^a. Care va fi insa urmareal 



Cand am sa ma regasesc pe mine insumi, cred ca numai 
atunci voi putea sa scriu „autentic". §i sunt ferm convins de 
faptul, ca am sd-mi dau seama, cu varf §i indesat, cand voi fi 
autentic. 



19 martie 1996. De oamenii geniali trebuie sa te apropii 
numai umilit §i cu inima curata. 



21 martie 1996. In mine exista „locul tacerii", pe care 1- 
am exprimat in diverse moduri. L-am exprimat cdntdnd, 
scriind poezie, in dragoste, in lini§te, in conversa^ie. . . 



23 martie 1996 



Niciun scriitor nu poate fi adevarat, daca nu are 
tendinfa, de cateva ori in via^a, ca sa distrugd tot ceea ce a 
creat cu atdtapatos. 



29 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Maitreyi. 



76 



Dupa aceste incercdri grandioase te intorci un alt om, 
mai puternic, mai sigur pe tine, mult mai realist, pentru ca §tii 
cdpofi, ca ai putea sd renunti la tine insuii. 



Gandul consoldrii este acela, ca maine pofi spune ceea 
ce ai de spus. 




.30 



Miguel de Unamuno , Agonia crestinismului: „o 
credir^a care nu se indoieste este o credinfd moartd'"; 
„cre§tinismul este ofuncfie a lupteF. 

Cartea lui fundamentala: Sentimentul tragic al viefii. 



,31. 



Tereza de Avila : „Mor pentru ca nu mor". „Moartea 
este suprema singurdtate" . 



' Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Miguel_de_Unamuno. 
Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Tereza_de_%C3%81vila. 



77 



Bossuet 32 : „Te schimbi, deci nu e§ti adevdruF. „Ura §i 
invidia sunt forme ale iubirii", dar forme deformate. 

„Adevara^ii atei // iubesc nebuneste pe Dumnezeu". 
„Faptul de a zdmisli este o agonie , \ „Individualitatea este tot 
ceea ce poate fi mai universal". 



Cuvintele mele, pe zi ce trece, capata greutate. 



24 martie 1996 



Ultimul cuvant: „Ei au incredere in tine mai multa decat 
ai tu in tine insirfi". 



Mi-am vazut umbra §i mi-am zis: „Cat de goala este cu 
plinatateV\ 



Culoarea se transforma in neculoare §i pentru aceasta 
ma intreb: Exista, oare, cu adevarat, culoarea sau exista numai 
aparenfa culorii? 



O zi cu soare. Prima zi adevarata de primavara. Sunt 
intr-un tren personal, singur in compartiment. Amnezia la 
Eliade : „Noi suntem nemuritori dar am uitat". 



32 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Jacques-B%C3%A9nigne_Bossuet. 

A se vedea si: http://www.teologiepentruazi.ro/2007/01/19/bossuet-si-sfantul-antim- 

ivireanul-sau-despre-denigrarea-iubirii-adevarate-in-profitul-mandriei-exaltate/. 



78 



Rasturnare coperniciana 34 . Pentru Nichita 35 nu soarele 
rasare ci pdmdntul rasare. 

Semnificat §i semnificant. Lucru §i cuvdnt. 



26 martie 1996 



Coincidentia oppositorum . 

Dumnezeu: sfera care are centrul pretutindeni §i 
circumferinfa nicaieri. 

Citesc Eugene Ionesco 37 , Pascal 38 §i Kierkegaard 39 . . . 



„Fiin^a are niveluri de adevdr", C. Noica 40 . Pamantul 
brun in locul pamantului galben. Despre creafie, ispitd, 
iscodire §i iscusinid cu Noica . 



27 martie 1996 



AD 

„Jurnalul de la Paltini§" ...§i noi schimbdri, mai bine- 
zis refleciii asupra destinului meu cultural. 

Trebuie sa ma intorc \afilosofia inceputurilor, la greaca 
veche §i la limbile strdine pentru o diagnozd aprofunzimilor. 

Tenta^ii care cer timp §i sacrificii enorme din partea mea 
dar care meritd. 



33 Mircea Eliade. 

34 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolaus_Copernicus. 

35 Nichita Stanescu. 

36 A se vedea: http://en.wikipedia.org/wiki/Unity_of_opposites. 

37 Idem: http://en.wikipedia.org/wiki/Eug%C3%A8ne_Ionesco. 

38 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/Blaise_Pascal. 

39 Idem: http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%B8ren_Kierkegaard. 

40 Constantin Noica. 

41 Idem. 

42 A se vedea: http://ro.wikipedia.org/wiki/Jurnalul_de_la_P%C4%831tini%C8%99. 



79 



Trebuie sa tree din starea de noviciat naiv spre marea 
trezire a spiritului. Vreau sa inceapd aventural 

Ceea ce traiesc acum se poate caracteriza cam asa: am o 
sete nefireasca, navalnica de a cunoaste tot felul de lucruri 
incitante. 

Insa sunt extrem de sdrac si de nestiutor. Imi trebuie 
patru maestri pentru cele 4 lucruri fundamentale pe care mi le 
doresc. 

Dumnezeu, Prea Bunul, poate sa imi daruie aceasta 
ultima grape: aceea de a iesi, din somnul adanc al nestiin^ei, la 
lumind. 

To^i care aud ce sarcind grea, enorma, mi-am luat sunt 
uimifi si imi spun sa am grijd de sanatatea mea. Cred ca au 
dreptate. Insa ceea ce ma poartd e dorin^a de a ma implini 
spiritual si mental. 

Intrevad in fa^a mea o muncd titanica, care sper sa-mi 
dea o deschidere a problemelor care ma frdmdntd si sa-mi 
aduca altele. Am multe speranfe dar si incertitudini. 



4 aprilie 1996 



M-a salutat in tren un barbat, care credea ca ma 
cunoaste, dar pe care eu nu il cunosc. A fost interesant modul 
cum mi-a zdmbit. A fost magnific. Am cunoscut linistea 
„sincera" pentru cateva secunde. 

Sunt in tren. Merg spre Rosiori 43 . Am revazut o poezie, 
care, la nasterea ei, mi-a placut, insa nu si acum. 



Dr. Virgil Enatescu 44 : 1. „Normalitatea este extraordinar 
de vasta si de variatd, mai mult decat patologia"; 2. ,,Cu cat 
individul este mai inteligent cu atat face o economie deforfd in 
scris". 



43 Rosiorii de Vede. 
A se vedea: http://www.satu-mare.ro/scriitori/enatescuvirgil.html.ro. 



80 



21 aprilie 1996. Sunt punctul imde se aduna planeta. 
Imaginea care nu se vedea in fata era maifrumoasd. 



22 aprilie 1996. Prima zi de §coala 45 , dupa Pa§ti. Soarele 
insa imi produce dureri de cap. 



23 aprilie 1996. Mi s-au jurat o parte dintre caiete din 
internatul C. iar sacoul men este la femeia de serviciu. Nu prea 
se fac ore. Insa, in schimb, am visat ca pictam. 



10 mai 1996. Privesc lucrurile din mine spre mine in tot 
ceea ce fac. Ma gandesc insa mereu la o privire dinspre inspre 
afard de mine. Astfel cred ca pot sa spun mai multe. Insa mai 
incifrat. . . 



19 august 1996. Intuiiia este inexprimabilul. Inevitabilul 
se aude prin timp mergand. Victoria intotdeauna trebuie sa 
treacd printr-o infrangere. 



1 noiembrie 1996. Sunt 19 ani de la moartea mea, adica 
de la nasterea mea... Sau cum ar fi fast... daca. Dumnezeu nu 
m-arfi scdpat prin cutremur. 



45 Eram liceean pe atunci. 



81 



Primul cadou pe care 1-am primit: un mar. Al doilea: o 
cana cu apd. Al treilea: un scaun. Al patrulea: o suta de grame 
de vodcd. Al cincilea: o coca cola. 

E o noapte alba. N-am dormit deloc. Pasarile diminetii 
inoatd in lacrimi rotunde. 



15 noiembrie 1996. Mi-a spus: „Niciodata sa nu crezi ca 
te ajutd cineva". Nu-1 pot crede. 

„Spuma marii" se traduce cu: „ni§te boi §i ni§te famenF '. 



23 decembrie 1996. Intr-o laptarie a lui Enache/ Ianache. 
Ne-am intalnit cu „geniile" cu dolari. Exprimare 
valentinianina. 



6 ianuarie 1997. loan Dor: „Ei lefac dar nu le accepta". 
Poate ca are dreptate. 



1 februarie 1997. Uneori tdcerea e mai addncd ca 
moartea. „Frumosul face sa fie nevinovat uratul din noi". Insa 
uratul e o fascinate a nelini§tii. 

Desconsiderarea este o plaga sl intelectualitatii. 

Daca vrei ca sa desenezi un om trebuie sa il introduci in 
simbolurile artei. 



82 



Rosu transcendental 
(vol. 3, poeme, 1997) 



Poem 

Ochii mei sunt 
in palmele tale. 

Eu sunt... 

Aminte§te-Ji! 

Stau la marginea 
infinitului. 



83 



Plans 



De ale tale lacrimi 

botezat 

langa luceferi. 

M-am intors. 

A fost drumul 
prea lung. 

Cand soarele va apune, 
atinge-mi sufletul ! 



84 



Vis 



Langa o §oparla verde 
ifi vazusem frumuse^ea. 

Erai aceea§i, 
cu nu maipuiina lumina. 

Am pus mana la spranceana 

sa cada 

o lacrima. 



85 



Rote§te-mi bra^ul ca 
sa ajunga vdnt. 

E o lini§te mai 

addnca 46 . 



In acest volum aveji de-a face cu o poezie miniaturizatd, cu o poezie formata din tu§ e 
esenfiale. Sunt poeme crochiu: cuprind in pufine cuvinte stari care tree dincolo de 
cuvinte. E un volum de stare, de adancimi plenare. 

Tocmai de aceea volumul este intitulat roztu, adica iubire, iubire care transcende 
cuvintele, iubire spre care trebuie sa mergi, spre care trebuie sa mergi depasindu-te 
continuu. 



86 



De cand adormeam 
te iubisem. 

Inca din 
lumina. 

Eram mai mult 
un poem 

§i 
wn vis. 



87 



M-am intors. 

Sunt mai mic 
cu o secunda. 

Am venit 
odata 

cu 
zborul. 



88 



Lasa-ma din 
amintire ! 

Vreau set uit 

cu mai multa 

vreme. 



89 



Ma tern sa-^i 

spun... 

ca pasarile, 

de atata zbor, 

au devenit albe. 



90 



Atinge-mi 
ochii cu buzele ! 

Sunt rece 
de somn 
§i de vis. 

Langa timp: 
eu 

§i 
cuvintele. 



91 



In tampla luminii 

sdnger. 

A inserat 
anotimpul. 

Eu voi 
ramane 
iubind. 



92 



De frumusetea ta 
ma iluminez. 

Sunt eu: 
poetul Ingerilor. 

Muzica sferelor 
este deplina. 



93 



Dezbraca-^i luminal 

Eu 

te intreb de 

sublim. 



94 



Poem simplu 

Daca eu a§ muri ucis 

de lumina, 

nu-i a§a ca tu ma 

vei aduna 

din cuvinte? 



95 



Rodul lacrimei 
§terge-l! 

M-am intors 
din lacrimd. 



96 



Pe genunchiul gol 

tree faldurile 

mor^ii. 

Tree §i ma 
las in urma. 

Langa cuvinte 
adorm 

§i 
visez. 



97 



Unde pleci tu 
eu ramdn. 

Nu am 

decat 

numele. 



98 



Am sa vin 

inapoi, atunci cand 

vafi ziua. 

Atunci voi fi 
copil. 



99 



Nu imi este teama! 

§tiu ca apele 

se vor limpezi 

de pe§ti. 

Oceanul va fi 
ca o oglinda. 

Se va vedea, prin el, 
zborul. 



100 



Jertfa adusa sufletului. 

lata florile 
§i miresmele lor\ 

lata frumuse}ea 
padurii inverzite! 

lata aurul 
cuvintelor mele ! 

In tot ce este 
ramdne 
lumina. 



101 



Cand pasarile 

vor 

pldnge, 

eu 

nu voi mai vedea 

valurile. 



102 



Doamna, sa nu 
ma iube§ti! 

Mai bine uita 

cuvintele §i 

iubirea. 

Sunt prea pufin 
§iprea mult. 



103 



Inva{ sd ma rog. 

De noapte 
va fi incd. 



In cuvinte 
sunt singur. 

Acum md 
nasc. 



104 



Credeam in tine 
sa-|i spun 
te iubesc. 

Ma sim^eam 
singur. 

De vina 

erau 

anatemele 

celor care 

m-au iubit 

prea pufin 

§i pe care i-am iubit. 

mult prea mult. 



105 



Blesteama-mi 

visul, 

dar nu ma 

blestema 

sa-l 

visezl 

Pamantul 

e 

rece. 



106 



Cand Ingerii 

vor 

adormi 

am sa le 

fur 
Uninfect . 

Imi voi face 
din ea 

zdmbet. 



107 



Petalele 
sunt zile 

de 
somn. 

Iar somnul 
e trupul cuvantului. 



108 



E pustiu 
langa ora. 

Timpul 
e tdrziu. 

§i eu 

sunt 

deja 

in trecere. 



109 



Sufar de 
stele. 

Ele 

imi 

acopera 

seara 
pleoapele. 



110 



Imbra^i§eaza-mi 
ochii! 

Am nevoie 

de linistea 

lor. 



Din acel 
plans m-am nascut. 

Semanam 
cu o liter a. 



Ill 



Cerul era alb . 

Eu eram 

o 

idee. 



Aveai 

mana plina 

de 

ochi. 

§i eu 

te puteam 

privi. 



112 



Pisica trecea 
prin noapte. 

Eu ma vedeam singur, 
dar te vedeam 

§i pe tine 
cdutdndu-md prin toate 

lucrurile. 



Bra^ele mele sunt 
intinse. 

Cuprinde-ma! 

Vreau sci-fi simt 
nemarginirea. 



113 



Este atat de 

simplu sa 

mori. 



Este ca §i cum 

as. deveni 

zborul 

unei 

pasari. 



114 



Am orbit 
privindu-te. 

Mi-a dibit 
lumina. 



Mi-e dor 

dor 
sunt. 



115 



Din frunte mi-au 
rasarit aripi 
§i am inceput 

sd zbor 
prin Paradis. 

Am zburat 

pana cand nimeni 

nu mai m-a finut 

minte. 

Ma mai fii minte, 
iubito? 



116 



Inimile nop^ii 

sunt 

triste. 

Eu sunt 
doar singur. 



117 



Chiar acum 
am sa zbor. 

Voi zbura 
ca o umbra. 

N-am sa te 

mai vad 

decat 

cape o 

aripa. 



118 



Cocorii, 

ca §iraguri 

de drumuri, 

care se intorc... 

§i eu intorcandu-mi 
sdngele inapoi. 



119 



Treze§te-ma, 

ca sa nu fie 

prea tdrziu ! 

Mai aproape 
mi sefac 
cerurile. 



Lacrimile de sare 

au 

sufletul violet. 

Nu mai vad 
ierburile. 



120 



De cateva nop^i te tot 
visez. 

E§ti o senzatie prelunga 
ca melancolia. 



Cand va fi timpul, 
timpul va deveni 

iara§i 

viafd. 



121 



Bat din 

palmele diminetii. 

Rasaritul 
se apropie. 

El este dincolo 

i -47 

de por^i . 



47 



Poemele de pana acum reprezinta primele 10 foi, in integrum, ale celui de al treilea 
volum. 



122 



Gladiolele 

au trupul 

sub^ire 

ca 

o punte 

a viselor 

§i eu 

tree 

indragostit 

de 

o 

muza. 



123 



La colful 

planetei 

ne povestim 

de noi. 

Suntem 

amandoi 

adolescenfi. 



124 



Te mint cu 
visele 
mele. 

Visul este 

intotdeauna 

ceva 

care 

nu 

se 

termina. 



125 



Se na§te 

iara§i 

o noua zi. 

E semn ca 

inca mai sunt 

in sdngele meu. 



126 



A§teptam sa-mi 
acoperi fa^a cu ochii tai. 

Luminos imiparea 
viitorul. 

Acum buzele imi sunt 
prdfuite de durere. 



Am scris pe hartie 
timpul meu. 

El este de cdteva 
cuvinte. 



127 



Cerul innorat , 

apele in valuri §i 

eu inldcrimat. 



Stau pe mal §i privesc in 
nemdrginirea apei. 



Pasarea canta 
in lumini§ul verde. 

Tu ma saruti lin. 

Ca o pasare alba 
ma strdngi sub aripa. 



Zbor prin albastrul 

cerului de iunie 

§i intalnesc in 

aerul luminat de alb 

aniifrumo§i ai vie^ii. 



48 In pagina de fata avem trei poeme in stilul poetic japonez. ..tanka. A se vedea: 

http://www.americantanka.com/about.html. 

Acest stil e o katauta conclusivd. 

Adica prezinta in trei versuri, in cateva linii, atmosfera in care se deruleaza acjiunea, 

pentru ca celelalte doua versuri, cele finale, sa fie o concluzie ermineutica a celor 3 

versuri, a katautei, katauta care este un crochiu in versuri. 



128 



Broasca sdrind 49 - 

aerul rdmdndnd 

in urma. 



ciment pldngdnd 
(copiii strazii) 



litera spartd 
(dreptatea) 



4') 



Dupa haikul de fata...urmeaza poeme-ghicitoare sau haikuri minimaliste, dintr-un 
vers sau doua. 



129 



vis spoit 
(fericirea) 



saman^aj9/m« 
(iubirea) 



linie aprinsa 
(sarutul) 



130 



lemn verde 
(patria) 



imbra^are sincerd 
(poezia) 



lacrima grea 
(durerea) 



131 



fantasma alergdnd 

pe campul ierbii 

(lima) 



floare inmiresmdnd 

apele dintre copaci 

{umbra iubitei) 



132 



Eroare 50 : 

incepand de 

acolo de 

unde gre§isem. 



Plictiseala: 

adunand toamna 

prin literele memoriei. 



Sonet: 
mi-a cazut 

in par 
o noua stea 

alba. 



Urmeaza cateva haikuri extinse, definijionale, sintagmatice . 
Haiku, in sine, e o forma poetica a concentrarii maxime a expunerii, a tu§elor principale 
ale unui sentiment sau cadru. 

Pentru mine haikul a fost intotdeauna poezia desavdrsirii, pentru ca transforms 
expunerea intr-un simbol, intr-o metanarafiune. 



133 



Construc^ie: 

albul zilei 

pictat pe toate 

gardurile inimii. 



Constatare: 
am impresia 

ca eu sunt 
cat un poem 

al cerului. 



Afis: 

ingerul purta 

imaginile mele 

prin suflet 

de scris. 



134 



Uimire: 

din departare 

ma vad. . . 

Dar eu sunt... 
aproapel 



In ploaie: 
simt poezia 

cdzdnd. 

§i eu o audi 



Detaliu: 

elanul cade 

pe rana pietrelor. 

Eu sunt din el. 



135 



Contemplate: 

lini§te, 

u§or, ca unfulg, 

adormeam. 



Diminea^a ma rasfrdng 
in apele rasaritului. 

Sunt o picatura 
de roua albas tr a. 



De ce nu pot mini 
cand arde focul?... 

A§ vedea sufletele 
nemuritorilor . . . 



136 



Sub iarba 

greierii au inceput 

sd-si cdnte 

trupurile. 

Se apropie 

inserarea inserdrilor. 



Steaua gandurilor de piatra 

se insingura 

a§teptandu-se. 



In cenu§a focului respird 
pasarile anotimpului mut. 



137 



Pe ramurile gandului 
au asfintit cocorii. 



Sunt verde 
de iarba. 

M-am transformat 
in frunza. 



Glasul nop^ii imi canta 

elegia frunzelor 

de salcam. 



138 



piatra ruginita 
(memoria) 



Cules din cuvinte, 

trupul meu 

parasit mirarii. 



Florile lacrimilor 

au albit 

sub umbra mea 

de paltin. 



139 



Am incercat 
sa ma privesc. 

Eram subfire 
ca o idee. 



E atata tacerel.. 

Glasul lebedei 
intra in mine. 



Umbrele zilei 

s-au mutat 

pe foaia mea 

ingdndurdnd-o. 



140 



Ce trist, 
cand picaturile 

de roua 
sunt defocl... 



Ma invalui in al 
nop^ii alai de nunta. 

Doamne, ce somn 
mi se face!... 



141 



Ma intalnesc cu al cura^irii 
foe peren in dansul 
ploilor de primavara. 

Sa §tii, 

ca anotimpul 

ma cerel . . . 



142 



Ma rog sa cada 

o stea 

intru 

poem... 

in al meu 

sdnge. 



143 



Sunt de atatea ori 
mai singur 
cu noaptea. 



Ranindu-ma fericirea 
pldng pe al 
aripei zbor. 



144 



Zbor: 
pe lini§tea 

din jur 
se a§aza 

timpul. 



Tu e§ti o lini§te 
vdnduta nop^ii. 



145 



Sunt aproape 
beat de cuvinte. 

§i nu ma lasa 
via^a sa adorm . . . 

O, ce be^ie e dragostea 
care nu se mai terminal 



146 



Misterul: 

cupa 

penelor de fructe 

in dansul oului. 



Incantarea: 

venele 

amare ale sarutului 

mfuga iluziei. 



147 



Copacii: 

zidul 

ghearelor de frimze. 



Cerul: 

mugetul 
bisericii de stele. 



poem cu semin^e 

domestice 

(adolescer^a) 



148 



liturghie de mirosuri 
galbene 
(reveria) 



desert al parfumului 

rebel 

(moda) 



suprafa^a de oglinzi 

albe 

(lacul) 



149 



plictis 

al sculpturii 

de metal 

(ora§ul) 



fir 

de lapte 

doinit 

(pastorul) 



fereastra 
a lini§tii 
(campia) 



150 



casa 

visului alb 

(patul) 



cere deschis 
(extazul) 



paine fldmdndd 
(tacerea) 



151 



trenul respira^iei 
(existen^a) 



acul rozelor 

din ferestre 

(ploaia) 



ceremonial 
de ghea^a 
(zapada) 



152 



rugacwnea 

morilor de vant 

(entuziasmul uman) 



tulpini 

de cocori 

(zilele cu lini§te) 



umbra zborului 
(cuvantul) 



153 



radacini 

in piatra 

(sentimentele sincere) 



pleoapa aripei 
(plimbare in pare) 



galbenu§ sensibil 
(bucuria) 



154 



diftongul indragostirii 
(declara^ia de dragoste) 



fructul macaralei 
(blocul) 



ciocul zborului 
(libertatea) 



155 



culoare erodata 
(femeia tristd) 



diniii ochiului 
(indragostirea) 



STLTuXxApresat 
(iubirea trecutd) 



156 



flori red 
(mainile ei) 



valuri 

defrig 

(zilele triste) 



adormirea vitezei 
(lini§tea) 



157 



§nur de vise 
(via^a) 



copite 
de paine 
(munca) 



prafde muguri 
(padurea) 



158 



botez al sprancenelor 
(privirea) 



osul de lumina 
(steaua) 



Te sarutam 

cu un rasarit de 

soare nou. 

Ie§isera stelele. 



159 



jumata^i imperfecte 
(paradoxurile) 



Ea - un trup. 
Iubirea ei. . .nevazuta. 



pene cazdnd, 

albindu-se 

(zorii diminetii) 



160 



In §arpele brodat 

pe cristalinul ochiului, 

ma bucur. 



Dincolo de noi... 
o u§a se intredeschide. 

E iubirea pe care 

nu §tim 

cum 

sd o explicdm 

mai frenetic. 



albul intunericului 
(perfectiunea) 



161 



51 



prieten de sare 
(lacrima plansa) 



§oaptele cuvintelor 



(scrisoarea) 



51 



Pana aici am transcris 24 defoi manuscriptice din volumul al treilea de poeme. 



162 




tipat vertical 
(rugaciunea) 



sdmburii eternita^ii 
(Sfintii) 



regasirea lebedelor 
(genealogia) 



163 



linie licurinda 
(omida) 



ovalul 

cu aripi 

(pasarea) 



164 



praful ve§niciei 
(eroii) 



albatro§ii absolutului 
(geniile) 



165 



lumina zburdnd 
(fluturele alb) 



Batrane^ea: 

maipuiine 

cuvinte 

rostite. 



Fascina^ia: 

oprire 
a respira^iei. 



166 



Capodopera: 
terminarea 
cuvintelor. 



Nebunia geniului: 

luciditatea 

absoluta. 



eclipsa ochilor 
(somnul) 



167 



al intunericului viu 
(culoarea nop^ii) 



de albul zorilor 
(orizontul inceputului de zi) 



168 



Totul deschis. 

Ploaia 
cazand 

in sus. 



Sufletul dansdnd 
prin semne. 

Oul ramand inch is. 



Plecand... 
Niciodata 
regdsindu-te . . . 



169 



Inainte. 
Intorcdnd sensul. 



Punctul: 

lumindndu-se 
in sine. 



Sfera: 

acela§i punct 

depdrtdndu-se. 



170 



pe fruntea-mi 

fereastra 

(spiritul) 



Coborand 
dinspre inceput 
. .pasarile zburau. 



spunand: 

lumina albindu-se 

din intuneric. 



Ill 



carpe diem: 

traind ca 

uitdnd. 



Fortuna labilis: 

pasarile 
sunt din altele. 



172 



duet de §ase 
(ochii) 



de nenumarate 

nenumarari 

(nisipul) 



173 



viteza sensului 
(semnifica^ia) 



cumparata 

din cuvant 

(ideea literei) 



174 



u§a de lumina 
(mana intinsa prietenului) 



caietul admira^iei 
(imensitatea cuvantului) 



175 



Cheama-mi 
sentinta umbrei ! 

E lini§te nemarginita. 



In mine striga 
secundele. 

E rugaciunea 
astrului. 



Inlacrimand tacerea. 

Ca la o masa 
a§tept. 



176 



Adun semin^le. 

§tiu ca tulpinile 
cresc in arbori. 



Ploaie de 
singuratate. 

Langa asfiniit 
fruntea. 



Frunze 
inverzind vantul. 

Teama - 

o lit era. 



Ill 



Ninsoarea 
e adormita langa frig. 

Pasarea 
e in agonie. 

E de ajuns numai s-o 

imbrafi§ezi, 
daca ai mdini. 



178 



Calul nechezand 
in a§teptare. 

Fanul odihnindu-se 
la umbra mea. 



Stelele fiind 
cosite... 

Deodata... liber. 



179 



Lumina // arata pe 
Dumnezeu. 

Ca dintr-o fantana - 
iubirea. 



Un inger ucis. 



Ca o lumina ranita 

• • 52 

mima . 



52 



Pana aici am redat 29 de file manuscriptice din volumul al 3-lea de poeme. 



180 




Apele ajung 
dedesubt. 

Pamantul - 
o lumind. 



O lacrima 

cdzdnd. . . 

O detunatura., 

§i apoi... 

tdcere. 



181 



zborul lacrimei 
privind 
in soare 



cifra asfiniind 
(varsta) 



strigat infinit 
(coco§ul) 



182 



arcul timpului 
(reintalnirea) 



Intindere de stele. 

Numai eu 
privind. 



183 



iubire cristalina 
(Dunarea) 



pamant dulce 
(t.ara mea, Romania) 



ochiul ve§niciei 
(satul romanesc) 



paine curata 

(limba mea, 

iubita mea limba romdna, 

in care ma innemuresc) 



geana luminii 
(inserarea) 53 



53 Poezia definifie, defini^ionala pe care am incercat-o din plin in acest volum de versuri 
este eminamente metaforica. Ea dore§te sd chintesenfieze crezurile mele vizavi de 
diverse probleme §i, tocmai prin aceasta, o face sa fie o poezie esenfiald, inimitabila, 
addnc personalizatoare. 



184 



dansul mieilor 
(floarea de vi§in) 



coaja luminii 
(bucuria) 



copacul somnului 
(inima) 



185 



Turmele visului 
alb. 

Pe sub stele... 
zapada. 



Caii amurgindu-se. 

Sub semnul 
cifrelor 
somnul. 



186 



Frunzele ruginite. 

Ca un fulg 
cifrele 

zburdnd. 



Apa curgand. 

Prin ea 
ceasornicul. 



187 



Cifra, 
in ea insa§i, 

este 
o na§tere. 



In trupul ierbii. 

Acolo 

se recita 

sufletul meu. 



188 



Pietrele mele 

au un sdnge iubit 

in suflet. 



sufletul: 

ca un poem 

visdnd lumina. 



189 



cuvantul: 

ca un suflet 

inaliandu-se dintre ape. 



Zboruri prin ferestre. 
lumina, intunericul. . 



Caderile stelelor ruginii. 

Insu§i 

pamantul 

primindu-le. 



190 



Vai, a inflorit 
peste ochii mei 

sarutull . . . 



u§i despletite 

in singuratatea ferestrei 

(lumina) 



191 



Sufletul ploilor 
tarzii. 

Ca o nunta 
prin iarba. 



Sunt orb in lumina. 

In aceasta lumina 
difuza. 



192 



Templul din ulmi. 

Cand noaptea 

se regase§te 

in mine. 



Umbrele vorbesc 
de sub pa§i... 

Cum sd nu Te ascult, 
Dumnezeul meu? ! 



193 



Privesc 
in cifre. 

Simt. 



Aud in copaci 

cum toate diminetile 

se intorc inapoi, 

la tine, ca sd te iubeascd. 



194 



noapte in litera 
(ochiul meu te cite§te) 



Revin din inapoi. 

In talpa-mi 
s-au incizat lacrimile. 

Sub ochi 
sunt luminile. 



195 



Durerea cuvintelor. 

Focul sacru 

arzdndu-mi 

irisul. 



In. 
Chiar intru. 

§i... 
nevazand. 



196 



Aici, dincolo . . . 

Cuvintele simple, 

cele mai simple cuvinte 

care ifi spun totul. 



Beteala de cuvinte. 

Ca un botez 

cazdnd 
din vrabii. 



197 



Sticla cerului albind 
in ceasornic... 

Cam a§a arata tacerile 

care ne sinucid 

bucuriile ! 



De octombrie. 

Ploaia 

taind 

umbrele. 



198 



Singuri. 

Innebunind ochiul 

de dincolo 

inspre mine. 



Drumul singurata^ii. 

Mai sunt §i voi fi 
al cerului. 

Misterul meu este 
focul. 



199 



Spinarea cifrelor. 

In golul enorm 
caut pipaitul. 



Aripile de sticla 

pe umerii 

padurii. 

§i in urma 

mistretului 

glon^ul 

pietrifwdndu-se. 



200 



Aripile crucii 

cdzdnd 
in ochii mei. 

Aceasta este o linie 
trans cendentald ! 



Taind tulpina. 

Prin aer, 

pldnse, 

zborurile. 



201 



Inchizdnd ochiul. 

Vederea ramanand 
nevedere. 



Fulgi impuri. 
Radacinile singure. 



In doua jumata^i. 

Marul: 
acela§i prieten. 



202 



Omoara-^i sanul, 

iubito, pe pianul 

muzicii! 

Natura e rotunda. 



Intai sd mor. 

Totul se na§te 
primului. 



203 



Organul vederii 
nu are urechi. 

Sunetul trece prin 
miocard. 



Nop^ile se 
contopesc. 

§tiu, o, atat de bine, 
ca totul nu a inceput inca! 



204 



Deschide-mi 
ferestrele ! 

Ochii mei 

sunt enigme 

de gheafa 

vie. 



Rastigne§te-ma! 

Bate-mi cuiele in sange! 

§i apoi saruta-ma cu rugaciunile 
tale pentru mine. 



205 



Inapoi 

cheama-ma\ 

Inapoi 
cu mine insumi 
§i cu tine insaii. 



Fructul zemos. 

Ochiul mdncdnd 
destramarea. 



206 



De zi, 

noaptea legandu-se 
printr-o singura 

aripa 
atat de explicita. 



Crede-ma, 

pus sa cante durerea, 

ochiul canta 

cuvintele. 

§i ele sunt bolnave de 



dragoste 



54 



Finalul celui de al treilea volum de poeme... din care am redat partial 



207 



Cuprins 

Dimensiunea cuvdntului 
(vol. 2, poeme, 1997) 



1. Poema gdndurilor [2-13] 

2. Femeia in contur negru [14] 

3. Preludiu clasic [15] 

4. Regretabil pentru noi [16] 

5. Indrdgostire defiecare zi [17] 

6. Peregrinare [18-19] 

7. Poem optimist [20] 

8. Pleddnd pentru ce mai existd [21-22] 

9. Povestea capacului dintr-un pare [23-24] 

10. Gustul disperdrii de a spune [25-28] 

11. Cdntecul poetului [29-32] 

12. Oratie de nuntd [33] 

13. Oprire a unei sacrificdri [34] 

14. [Prietenii poetului...] [35] 

15. [Vorbirealemnului...] [36] 

16. [Ragetul cerbului...] [37] 

17. [Alunecareaclipei...] [38] 

18. [Sanul tau...] [39] 

19. Ciclul germindrii [40] 

20. Conturul cu umbre [41] 

21. Cutia Pandorei [42] 

22. [Memoria...] [43] 

23. [Timpul ars...] [44] 

24. Cdntec rimat [45] 

25. Intdlnire la cumpdna noptii [46] 

26. [Dimineata despletita...] [47] 

27. [Unicul amor...] [48] 

28. Lied [49] 

29. [Sunetul spiritului...] [50] 

30. Abreviar [51] 

31. [Caii amurgului...] [52] 

32. [Pasari zburande...] [53] 

33. Covorul rosu [54] 

34. Carnaval de intentii [55] 



35. Agenda iernii [56] 

36. Atentat la glossa [57] 

37. Incizie cuprezumtii [58] 

38. Poem dintr-un poem [59-60] 

39. Drum far a infinit [61] 

40. In secolul vitezei [62] 

41. In oceanul de ape std visul [63] 

42. Profetie pentru ferestre [64] 

43. Dinainte de visul dragostei [65] 



Fz7e de jurnal. Inainte de a implini 19 ani...si 
putin dupd aceea [66-82] 



Rosu transcendental 
(vol. 3, poeme, 1997) 



1. Poem [83] 

2. Plans [84] 

3. Vis [85] 

4. [Roteste-mibratul...] [86] 

5. [De cand adormeam...] [87] 

6. [M-amintors...] [88] 

7. [Lasa-ma...] [89] 

8. [Ma tern sa-ti spun...] [90] 

9. [Atinge-mi ochii...] [91] 

10. [In tamplaluminii...] [92] 

11. [De frumuseteata...] [93] 

12. [Dezbraca-tilumina...] [94] 

13. Poem simplu [95] 

14. [Rodul lacrimei...] [96] 

15. [Pe genunchiul gol...] [97] 

16. [Undeplecitu...] [98] 

17. [Am savin...] [99] 

18. [Nu imi este teama...] [100] 

19. [Jertfaadusa...] [101] 

20. [Candpasarile...] [102] 

21. [Doamna...] [103] 

22. [Invatsamarog...] [104] 

23. [Credeamintine...] [105] 



24. [Blesteama-mi visul...] [106] 

25. [Candlngerii...][107] 

26. [Petalele...] [108] 

27. [E pustiu...] [109] 

28. [Sufarde stele...] [110] 

29. [Imbratiseaza-mi ochii...] [Ill] 

30. [Cerul...] [112] 

31. [Pisicatrecea...] [113] 

32. [Este atat de simplu...] [114] 

33. [Am orbit...] [115] 

34. [Dinfrunte...] [116] 

35. [Inimile noptii...] [117] 

36. [Chiar acum.'..] [118] 

37. [Cocorii...] [119] 

38. [Trezeste-ma...] [120] 

39. [De catevanopti...] [121] 

40. [Bat dinpalmele diminetii...] [122] 

41. [Gladiolele...] [123] 

42. [Lacoltulplanetei...] [124] 

43. [Te mint cu visele mele...] [125] 

44. [Se naste iarasi...] [126] 

45. [Asteptam sa-mi acoperi...] [127] 

46. [Cerul innorat...] [128] 

47. [Broasca sarind...] [129] 

48. [Vis spoit...] [130] 

49. [Lemn verde...] [131] 

50. [Fantasma alergand...] [132] 

51. [Eroare...] [133] 

52. [Constructie...] [134] 

53. [Uimire...] [135] 

54. [Contemplatie...] [136] 

55. [Sub iarba...'] [137] 

56. [Pe ramurile gandului...] [138] 

57. [Piatraruginita...] [139] 

58. [Amincercat...] [140] 

59. [Cetrist...] [141] 

60. [Maintalnesc...] [142] 
61.[Marog...] [143] 

62. [Sunt de atatea ori...] [144] 

63. [Zbor...] [145] 

64. [Suntaproape...] [146] 

65. [Misterul...] [147] 

66. [Copacii...] [148] 



67. 
68. 
69. 

70. 
71. 

72. 
73. 
74. 
75. 
76. 
77. 



liturghie de mirosuri...] [149] 
plictis...] [150] 
casa...] [151] 
trenulrespiratiei...] [152] 
rugaciunea...] [153] 
radacini in piatra...] [154] 
diftongul indragostiri...] [155] 
culoare erodata...] [156] 
florireci...] [157] 
snur de vise...] [158] 
botez al sprancenelor...] [159] 



78. [jumatati imperfecte...] [160] 

79. [In sarpelebrodat...] [161] 

80. [prieten de sare...] [162] 

81. [tipat vertical...] [163] 

82. [linie licurinda...] [164] 

83. [praful vesniciei...] [165] 

84. [lumina zburand...] [166] 

85. [Capodopera...] [167] 

86. [al intunericului viu...] [168] 

87. [Totul deschis...] [169] 

88. [Inainte...] [170] 

89. [pe fruntea-mi...] [171] 

90. [carpe diem...] [172] 

91. [duet...] [173] 

92. [viteza sensului...] [174] 

93. [usa de lumina...] [175] 

94. [Cheama-mi sentinta...] [176] 

95. [Adun semintele...] [177] 

96. [Ninsoareae adormita...] [178] 

97. [Calul nechezand...] [179] 

98. [Lumina II arata...] [180] 

99. [Apele ajung...] [181] 

100. [zborullacrimei...] [182] 

101. [arcultimpului...] [183] 

102. [iubire cristalina...] [184] 

103. [dansul mieilor...] [185] 

104. [Turmele visului...] [186] 

105. [Frunzeleruginite...] [187] 

106. [Cifra...] [188] 

107. [Pietrelemele...] [189] 

108. [cuvantul...] [190] 

109. [Vai, ainflorit...] [191] 



110. [Sufletulploilor...] [192] 

111. [Templul...] [193] 

112. [Privescincifre...] [194] 

113. [noapte in litem...] [195] 

114. [Durereacuvintelor...] [196] 

115. [Aid...] [197] 

116. [Stick cerului...] [198] 

117. [Singuri...] [199] 

118. [Spinareacifrelor...] [200] 

119. [Aripile crucii...] [201] 

120. [Inchizand ochiul...] [202] 

121. [Omoara-ti sanul, iubito...] [203] 

122. [Organulvederii...] [204] 

123. [Deschide-miferestrele...] [205] 

124. [Inapoi...] [206] 

125. [De zi...] [207] 



Teologie pentru azi 



2011 



Editia de fata este o editie 

5 5 9 

online gratuitd 

si e proprietatea 

Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus 



Ea nupoatefi tipdritd 
si comer cializatd 

5 

fara acordul direct 

al 

Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus 




Pr. Dr. Dorin Octavian Piciorus 



Teologie pentru azi 

Toate drepturile rezervate